Marele premiu al Galei Societăţii Civile a revenit Fundaţiei pentru SMURD, pentru proiectul “Parteneriat pentru viaţă – Soluţia de Telemedicină”, care a câştigat şi premiul I la secţiunea Sănătate. Câştigătorii ediţiei a X-a a Galei Societăţii Civile au fost aleşi dintr-un total de 176 de proiecte înscrise în competiţie.
Fundaţia pentru SMURD, care în parteneriat cu Vodafone România a reuşit să implementeze la nivel naţional soluţia de telemedicină, ce permite transmiterea simultană a parametrilor medicali şi identificarea în timp util a cazurilor grave, a fost desemnată câştigătoarea marelui premiu.
La secţiunea “Educaţie, Învăţământ, Cercetare”, premiul întâi a revenit Asociaţiei Ovidiu Rom, pentru proiectul “Fiecare copil în grădiniţă”, iar la secţiunea Artă şi Cultură câştigător a fost proiectul “LiterNet.ro (2011)”, al Asociaţiei LiterNet.
Campania de advocacy “Apel pentru indemnizaţia mamelor” a Asociaţiei M.A.M.E. a câştigat premiul întâi la secţiunea Apărarea drepturilor individuale/ colective, iar proiectul “Hospice la Bucharest International Marathon”, al Hospice Casa Speranţei, a fost câştigătorul secţiunii Comportament civic şi participare publică.
La secţiunea Incluziune socială, premiul întâi a revenit proiectului “Şcoala diversităţii – sectorul 5, promotor al educaţiei incluzive şi non-discriminării în şcoală”, al Asociaţiei Sfântul Stelian şi “Big Build 2011″, Habitat for Humanity România.
Fundaţia Inimă de Copil a primit premiul întâi pentru Centrul de intervenţie timpurie pentru copilul cu dizabilităţi, la secţiunea Servicii de asistenţă socială.
Proiectele “Plantăm fapte bune în România”, al EcoAssist şi “Curăţenia de Toamnă în Grădina Botanică”, al Asociaţiei Team Work, au primit premiul întâi la secţiunea Protecţia mediului, iar la categoria Dezvoltare economică şi socială câştigător a fost proiectul “ECO H2O – Prima staţie de epurare ecologică”, al Mihai Eminescu Trust.
“Fă următorul pas!”, proiectul Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, a câştigat premiul întâi la secţiunea Proiecte pentru tineret, iar pentru campanii de voluntariat, câştigător a fost proiectul Big Build 2011, al organizaţiei Habitat for Humanity România.
La secţiunea “Buget – / Eficienta +”, premiul a fost revendicat de proiectul LiterNet.ro (2011), implementat de Asociaţia LiterNet.
Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România, realizat de Hope and Homes for Children România, a câştigat Premiul pentru Impact, iar Premiul pentru Durabilitate a fost acordat proiectului “ECO H2O – Prima staţie de epurare ecologică”.
Premiul pentru Originalitate a fost câştigat de Limonada lui Iulian, proiect realizat de Asociaţia Beneva, iar la Proiecte şi campanii de CSR, premiul I a fost acordat Asociaţiei Ovidiu Rom şi Carrefour pentru proiectul “Fiecare Copil în Grădiniţă”.
La secţiunea Programe sunt doi câştigători ai premiului I: “Sprijinirea/ construcţia şi dotarea, la nivel naţional, a centrelor de formare SMURD”, Fundaţia pentru SMURD şi “Hospice Casa Speranţei, 2 decenii de Îngrijire Paliativă în România”, proiect realizat de Hospice Casa Speranţei.
Premiul Dan Manoleli pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, acordat pentru al doilea an în cadrul Galei, a fost oferit organizaţiei Policy Center for Roma and Minorities.
Cu ocazia ediţiei aniversare, premiile speciale oferite de către Fundaţia Gala Societăţii Civile s-au dus către marii finanţatori ai sectorului non-profit, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea societăţii civile: CEE TRUST – Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, Fundaţia Soros România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Comisia Europeană, Norway Grants and EEA Grants, Swiss-Romanian Cooperation Programme (Programul de Cooperare Elveţiano-Român) şi Romanian-American Foundation.
Focus proiect ISC: evolutii
Proiectul de cercetare a avut în vedere, în ultimele trei luni, desfăşurarea mai multor activităţi menite a completa atât profilele socio-economice ale regiunilor de dezvoltare, precum şi imaginea de ansamblu a culturii politice împărtăşite de către marea majoritate a cetăţenilor români.
Astfel, au fost definitivate cele 8 sondaje reprezentantive pentru fiecare regiune de dezvoltare, în urma unor cercetări sociologice aprofundate. Cele 8 sondaje care au rezultat din acest proces urmează să stea la baza celor 8 studii regionale şi implicit a ghidurilor de acţiune pe care proiectul încearcă să le realizeze.
Tot în acest interval de timp a fost finalizată şi culegerea de date din procesul de monitorizare a presei, date care au fost şi analizate, pe regiuni. În ceea ce priveşte celelalte date socio-economice, în afară de cele culese prin metode şi instrumente sociologice, în ultimele trei luni au fost completate profilurile socio-economice ale celor opt regiuni, fiind dezvoltate de asemenea şi profilurile lor politice.
La nivelul cercetării sociologice, echipa de proiect a reuşit în ultimele trei luni să finalizeze metodologia de aplicare a focus-grupurilor, precum şi să înceapă construirea bazei de date rezultată în urma aplicării chestionarului sociologic în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare. A fost demarat lucrul şi pentru construirea metodologiei de realizare a interviurilor cu specialiştii şi experţii din fiecare regiune, precum şi pentru construirea medologiei de sistematizare a informaţiilor culese din alte surse decât cele sociologice.
De asemenea, a fost construită şi extinsă o bază de date cu informaţii culese din alte state din surse publice, vizând în principal European Values Survey şi World Values Study.
În baza metodologiei generale a proiectului, precum şi a planurilor şi metodologiilor diferitelor instrumente calitative şi cantitative de culegere a informaţiilor, au fost realizate drafturi ale celor 8 studii regionale, care urmează să stea la baza elaborării studiului naţional şi a ghidurilor de acţiune regională ce vor fi diseminate la nivelul publicului ţintă.
În cadrul activităţii de informare, publicitate şi diseminare a datelor proiectului, au fost realizate postări pe blogul, site-ul şi pagina de Facebook a proiectului, publicul ţintă fiind ţinut la curent atât cu evoluţia generală a cercetării, cât şi cu cele mai recente date culese în cadrul proiectului.
Pentru a extinde potenţialul de informare şi publicitate al activităţilor, a fost continuat procesul de completare şi actualizare a bazei de date cu potenţialii beneficiari. În vederea atingerii aceloraşi obiective a fost definitivată şi metodologia de comunicare şi de informare a publicului ţintă.
Focus proiect ISC: Primele date de sondaj
Ierarhia credibilităţii principalelor instituţii publice nu aduce surprize importante. Astfel, biserica şi armata rămân în continuare în topul celor mai credibile instituţii (peste 70% încredere multă şi foarte multă), în vreme ce instituţiile politice principale (preşedinţie, guvern, parlament şi partide) se situează în subsolul clasamentului (sub 20% credibilitate). ONG-urile sunt creditate de circa 30% din populaţie.
Cele mai atractive organizaţii sunt cele religioase, dar şi acestea atrag sub o cincime din populaţie (cel puţin la nivel declarativ). Asociaţiile civice atrag cei mai puţini români, în vreme ce implicarea în partide sau grupuri politice este recunoscută de 8% dintre respondenţi, ceea ce ar conduce la ideea că peste 1,2 milioane de români cu vârsta de vot se consideră implicaţi politic.
Distanţarea faţă de politic reiese din sentimentul populaţiei că, fie şi în faţa autorităţilor locale (văzute ca fiind mai credibile decât instituţiile politice centrale), nu există un feed-back real al oficialităţilor la cererile oamenilor obişnuiţi.
Există, de asemenea, un nivel foarte ridicat de nemulţumire faţă de cum merge democraţia în România. Este posibil ca această nemulţumire să provină din asocierea ideii de democraţie cu fenomenul politic, faţă de care există clar o dezamăgire accentuată în acest moment.
CIVISM. Pe 12 mai, romanii au iesit pentru a treia oara la curatenia generala “Let`s Do It, Romania!”
O prima estimare arata ca 150 000 de romani au participat la cea mai mare actiune de voluntariat din Romania. Primele rezultate primite la nivel national clasifica judetele Maramures (11 000 voluntari), Gorj (11 000 voluntari) si Botosani (9 200 de voluntari) si Bihor (8 000 de voluntari). In ceea ce priveste procentul de materiale reciclate, in top se afla judetul Vaslui, unde 77% din deseurile colectate vor fi reciclate. Un prim numar de saci adunati este 250 000, o prima estimare realizata de echipele judetene.
Recentele runde de alegeri din mai multe state europene au evidentiat niveluri diferite ale participarii si gradului de interes al cetatenilor, in functie de diferitele contexte politice, dar si de specificul fiecarui scrutin in parte.
Astfel, în cadrul alegerilor prezidenţiale din Franţa, în primul tur de scrutin a fost înregistrată o prezenţă la vot de 79,48%, în timp ce în turul secund al alegerilor şi-au exprimat opţiunea 80,35% din cetăţenii cu drept de vot. Prezenţa la vot a fost însă mai redusă decât în alegerile de acum cinci ani, când 83,77%, respectiv 83,97% dintre alegători au votat.
În alegerile locale din Regatul Unit, participarea electorala a fost de doar 32%, cel mai scăzut prag din 2000 până în prezent.
În alegerile locale din Italia, prezenţa la vot a fost de 67,5%, cu 6,5% mai redusă decât la precedentul scrutin pentru desemnarea aleşilor locali.
În Germania, alegerile locale au consemnat o reducere a participării la vot. Astfel, în Schleswig-Holstein, numai 60,1% dintre alegători şi-au exprimat opţiunile, cu 13,5% mai puţin decât acum trei ani. În Renania de Nord-Westfalia, prezenţa la vot a fost cu numai 0,3% mai ridicată decât la scrutinul precedent, atingând nivelul de 59,6%.
În Grecia, participarea la votul pentru desemnarea membrilor noului legislativ a fost de 65,10%, faţă de cota de 70,92% înregistrată acum trei ani.
Focus proiect ISC: www.catevastiri.ro
PLATFORMA ONLINE WWW.CATEVASTIRI.RO, PARTE DIN PROIECTUL ISC!
Pentru a oferi o imagine cat mai completa a alegerilor locale si parlamentare care vor avea loc in acest an, proiectul “Iniţiativă pentru societatea civilă” a integrat in prezenta sa pe Internet si platforma www.catevastiri.ro.
Prin aceasta actiune ne propunem sa oferim o imagine cat mai completa si echilibrata cu privire la alegerile locale si parlamentare din 2012. Concret, pe langa cele mai importante stiri politice ale zilei, platforma a fost adaptata nevoii de informare a cetatenilor prin realizarea unor sectiuni speciale care sa promoveze stiri din campania electorala, subiecte politice cu impact in economie, stiri sociale abordate de factorul politic si, nu in ultimul rand, sa adauge un element de cancan stirilor provenite din mediul politic. Astfel, pe langa site-ul www.infopolitic.ro si www.fundatiamultimedia.wordpress.com, proiectul este vizibil online si prin aceasta noua platforma. Stirile publicate sunt disponibile publicului si pe Facebook, la adresa facebook.com/cateva.stiri.
Taxarea mai ridicata a celor mai bogati contribuabili – unul dintre cele mai dezbatute subiecte de pe agenda internationala, in lumina protestelor de tip „Occupy” – si-a gasit loc si pe agenda politica europeana. Astfel, ideea inegalitatii, ridicata in atentia publica de protestele publice „Occupy”, a avut un loc central in campania prezidentiala franceza, unde candidatul (si actualul presedinte) Francois Hollande a propus majorarea la 75% a taxei pe veniturile anuale de peste un milion de euro, dar si in Marea Britanie, unde s-a declansat o polemica puternica dupa ce George Osborne, ministrul de Finante, a anuntat intentia reducerii taxelor pentru cei mai avuti dintre cetatenii Regatului Unit.
Un raport din luna martie OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, reunind cele mai dezvoltate state din lume, din punct de vedere economic), intitulat Divided We Stand este dedicat problemei cresterii inegalitatii in marea majoritate a societatilor din statele puternic integrate in economia globala – documentul face insa referire atat la statele puternic dezvoltate, cat si la actorii aflati in curs de dezvoltare. Asa cum subliniaza indirect si titlul documentului, principala constatare a investigatorilor OCDE este o crestere aproape generalizata a inegalitatii in marea majoritate a statelor, este drept, in proportii si cu efecte diferite.
Astfel, in medie, in ultimul deceniu venitul real al gospodariilor a crescut cu numai 1,7%, insa in proportii diferite: cele mai bogate 10% dintre gospodarii detin in acest moment averi in medie de 9 ori mai mari decat cele detinute de cele mai sarace 10% dintre gospodarii. Tot la nivelul statelor OCDE, coeficientul Gini (care masoara inegalitatea veniturilor) a crescut de la 0,29 la 0,316 („zero” reprezinta situatia unde veniturile sunt egale, iar 1 situatia in care o singura persoana dispune de intreg venitul societatii).
Raportul dezbate posibilele cauze ale cresterii pronuntate a inegalitatii – globalizarea economica, modificarea politicilor si reglementarilor in domeniul muncii si al pietei, modificarea structurii gospodariilor, alaturi de posibilul raspuns pe care guvernele ar trebui sa il aiba in raport cu aceste potentiale obstacole si provocari.
Raportul noteaza insa ca numeroase reforme institutionale, cresterea progresului tehnologic si schimbarile institutionale determina cresterea inegalitatii, cel mai adecvat instrument de reducere a acestui efect fiind considerat cresterea investitiilor in educatie (statele care au creat un numar mai mare de muncitori instruiti limitand cu succes cresterea inegalitatii). Raportul consemneaza de asemenea ca flexibilizarea legislatiei in domeniul muncii, care sta la originea cresterii majore a numarului de angajati part-time din economiile europene este responsabila in mare parte pentru disproportia de venituri existenta la nivelul european, modificarea structurii gospodariilor (aparitia a mai multor familii mono-parentale) avand un efect redus din perspectiva inegalitatii.
In ceea ce priveste taxarea celor mai bogati cetateni, cercetatorii OCDE considera ca simpla ridicare a cotei taxelor impuse asupra veniturilor nu are sanse, izolata, de a aduce la bugetele nationale sume crescute si nici de a impune un sistem de taxare mai echitabil. Din perspectiva raportului OCDE, cea mai oportuna solutie este reprezentata de completarea cresterii nivelului de taxare cu un set de masuri ce presupune ridicarea nivelului impozitelor asupra proprietatilor detinute, simplificarea legislatiei, reducerea dimensiunii procesului de exploatare a vidului legislativ si desfiintarea mai multor deduceri fiscale.
